Oamenii au moduri diferite de a privi evenimentele negative atunci cand se confrunta cu ele. Unii dintre noi incepem sa ne gandim negativ, sa catastrofizam situatia si sa generalizam efectele negative posibile, de exemplu– “seful a tipat la mine pentru ca urmeaza sa ma dea afara si daca o sa ma dea afara, sigur nu o sa-mi mai gasesc un alt loc de munca, iar in cazul asta, partenera sigur o sa ma paraseasca, etc.”; insa unele persoane, confruntandu-se cu aceleasi probleme, le percep diferit si se raporteaza altfel la ele. Acestea reusesc sa perceapa dificultatile ca pe niste evenimente temporare, provocari ce pot fi depasite, de exemplu – “seful are o zi proasta, atata tot.”
Cele doua categorii de persoane se refera la pesimisti si optimisti. Ceea ce ii caracterizeaza pe pesimisti este ca acestia cred ca evenimentele negative vor dura mult, se vor permanentiza si se vor rasfrange asupra tuturor domeniilor din viata lor. De asemenea, ei se considera cauza acestor evenimente negative. Optimistii, atunci cand se confrunta cu aceleasi obstacole, gandesc si raporteaza diferit la ele, crezand ca sunt doar evenimente temporare, ce vor influenta doar acea situatie, ele fiind generate de circumstante nefericite si nu din cauza lor. Optimistii, spre deosebire de pesimisti, nu se lasa doborati de esec, ci percep dicicultatile ca pe provocari, perseverand si depunand mai mult efort.
Aceste doua moduri diferite de a gandi conduc la efecte si rezultate diferite. Pesimistii renunta mult mai usor, in consecinta au rezultate mult mai slabe si se deprima mult mai usor. Optimistii au rezultate mai bune la scoala, la serviciu, sunt mai sanatosi si chiar traiesc mai mult.
Fenomenul care se afla in spatele pesimismului si care il genereaza se numeste “invatare neajutorata”. Acesta a fost descoperit de Martin Seligman, cel care, dupa ce a dedicat zeci de ani studiului optimismului, ne asigura ca se invata.
Experimentul lui Martin Seligman care a dus la descoperirea invatarii neajutorate implica doua grupuri de caini, care erau tinuti captivi in doua tarcuri in timp ce primeau prin podea socuri electrice. Cainii dintr-un grup puteau scapa de socurile electrice daca apasau pe o clapa, iar cainii din celalalt grup nu puteau opri socurile, indiferent ce faceau. Ulterior, ambele grupuri de caini erau duse intr-un tarc din care ar fi putut scapa de socurile electrice, sarind. Interesant este faptul ca, acei caini din grupul celor care nu puteau scapa de socuri indiferent ce faceau, s-au asezat pe podea, neincercand sa faca nimic ca sa scape de socurile primite, in timp ce cainii din cel de-al doilea grup, care au putut opri socurile apasand pe pedala, au sarit toti peste gard cand au inceput socurile.
Neajutorarea invatata este reactia de renuntare si abandon generata de convingerea ca nimic din ceea ce ar putea fi facut nu conteaza si care sta la baza depresiei.
Astfel, optimismul joaca un rol important in combaterea depresiei si este un factor decisiv al succesului. Unii dintre noi se nasc mai optimisti decat altii, insa vestea buna pentru cei care nu au un optimism dispozitional prea mare este ca optimismul poate fi invatat. Optimismul invatat se refera la schimbarea modului de a gandi in caz de esec, mai exact in schimbarea lucrurilor distructive si negative pe care ni le zicem atunci cand avem parte de evenimente negative, ce sunt inevitabile si fac parte din viata oricui.
In concluzie, atunci cand te simti descurajat, deprimat, la pamant identifica ce iti spui ca sa te simti astfel, cauta dovezi pentru ganduri mai rationale si focuseaza-ti atentia catre modalitati prin care poti schimba situatia si pune la indoiala aceste ganduri si nu te comporta in functie de ele, perseverand ca si cum ele nu ar fi adevarate.