De obicei, suntem teribil de putin recunoscatori. Atat de putin recunoscatori, incat nu observam zilele insorite sau copacii inverziti din drumul spre casa, nu mai reusim sa savuram cafeaua de dimineata sau alte lucruri marunte, dar minunate.
Luam de la sine inteles ca putem merge si picioarele noastre functioneaza, ca avem ochi cu care putem vedea, brate cu care ii putem imbratisa pe cei dragi, cu care de asemenea ne obisnuim, considerand prezenta si afectiunea lor fireasca.
Recunostinta este instrumentul mental pe care il putem folosi pentru a observa lucrurile pozitive din jurul nostru. Este lentila necesara pentru a vedea dincolo de probleme ce necesita a fi rezolvate sau schimbate. E ca un reflector, pe care il putem pune pe oamenii care ne aduc lucruri bune in viata sau pe alte lucruri ce par invizibile, precum: sanatatea, suficienta hrana, un adapost, etc.
Cei care reusesc sa-si faca un obicei din a fi recunoscatori sunt mai fericiti si isi cresc sansele de a face fata adversitatilor, devenind mai rezilienti si de a savura mai mult momentele placute ale vietii.
Daca esti o persoana recunoscatoare, poti sa te opresti din citit, iar daca nu esti, iata cateva dintre obiceiurile celor care reusesc sa fie cu usurinta recunoscatori.
Un obicei al persoanelor recunoscatoare este ca din cand in cand se gandesc la moarte si pierderi. Cei care refecteaza asupra sfarsitului aprecieaza mai mult viata pe care o au in prezent. Acest efect este cauzat de faptul ca ne obisnuim si consideram ca lucrurile bune sunt de la sine intelese, iar perspectiva de a le pierde ne face mai recunoscatori si, implicit, mai fericiti.
Persoanele recunoscatoare isi fac timp sa observe lucrurile marunte, dar frumoase, cum ar fi: o floare, mirosul cafelei de dimineata, rasaritul soarelui, mirosul de paine proaspata, un miros nou, etc.. Savurarea experientelor pozitive face ca acestea sa ramana imprimate mai mult in memorie si sa aiba efecte si beneficii mai intense. Cheia pentru aceasta intensificare este recunostinta.
Creierul nostru este foarte adaptativ, ceea ce este foarte bine in cazul evenimentelor negative, dar din pacate, la fel se intampla si in cazul evenimentelor pozitive.
Un alt obicei al persoanelor foarte recunoscatoare este ca iau lucrurile pozitive ca si cadouri de la viata si nu ca drepturi pe care le au. Opusul sentimentului de recunostinta este sentimentul de a fi indreptatit, convingerea unor persoane ca lumea le datoreaza ceva, pentru ca sunt speciale.
Antidotul este de a vedea ca noi nu ne-am creat singuri – fie ca unii cred in evolutie sau Dumnezeu – ca nu suntem autosuficienti si ca avem nevoie de altii pentru a ne cultiva, produce mancarea, pentru a ne trata ranile, bolile, pentru a ne iubi, ca avem nevoie de familie, parteneri, prieteni.
Cei care reusesc sa fie recunoscatori pentru oameni si nu doar pentru lucruri beneficiaza mai mult de plusurile recunostintei. Putem fi recunoscatori pentru natura, apa sau alte bunuri, dar lor nu le pasa si recunostinta noastra nu le schimba si nu le face mai bune sau mai frumoase. In ceea ce priveste oamenii, recunostinta poate sa faca o alta persoana sa straluceasca. Atunci cand cineva primeste o multumire sau o apreciere este mai fericit si se simte mai conectat la persoana careia ii arata recunostinta.
Cu cat o persoana este mai recunoscatoare, cu atat este mai specifica in ceea ce apreciaza. E usor sa spui: „esti minunata”, insa persoanele cu abilitati apreciative sunt specifice in modul in care transmit recunostinta: „te iubesc pentru cafeaua de dimineata”, „apreciez ca imi masezi picioarele cand ne uitam la film”, „iti multumesc pentru ca ma imbratisezi cand sunt trista”. Atunci cand este specificat exact comportamentul pentru care simtim recunostinta, acest sentiment devine mai autentic, iar celalalt se simte mai apreciat.
Recunostinta este extrem de importanta pentru ca joaca un rol central in a ne simti mai fericiti si in a ne ajuta sa transformam un obstacol intr-o oportunitate.