Sari la conținut

Ce este meditatia?

Desi meditatia este o practica foarte veche, de aproximativ 5 000 de ani, motivele si mecanismele prin care aceasta produce anumite efecte benefice nu au fost intelese mult timp. Insa, in ultima perioada, meditatia a fost abordata dintr-o perspectiva stiintifica si au fost derulate numeroase cercetari ce au vizat modificarile aparute in corp si, mai ales, in creier datorita acestei tehnici. Unul dintre cei mai cunoscuti cercetatori din acest domeniu, Richard Davidson, chiar a adus in laboratorul sau calugari tibetani pentru a le studia activitatea cerebrala in timp ce meditau.
Din momentul in care meditatia a fost investigata prin metode si masuratori stiintifice, aceasta a inceput sa primeasca din ce in ce mai multa atentie si sa fie perceputa diferit, pentru ca rezultatele studiilor privitoare la efectele meditatiei au fost extraordinare.

Meditatia reprezinta accesul catre o stare de contemplatie, in care suntem pe deplin constienti de prezent si acordam intreaga noastra atentie momentului prezent prin prisma unei atitudini deschise si curioase.
La un nivel metaforic, meditatia reprezinta o centura de siguranta mentala, pentru a ne proteja de depresie, anxietate, durere, nefericire si suferinta .

Exista mai multe tipuri de meditatie: meditatia contemplativa, budista, transcedentala, zen, etc. Toate aceste forme au ca scop intensificarea constientizarii si contemplatiei.

Starea de contemplatie, cea care sta la baza meditatiei, implica constientizarea si concentrarea atentiei asupra experientei prezente. Nu exista o modalitate de masurare exacta a constientizarii, a abilitatii de a mentine atentia asupra experientei prezente, insa exista o asociere pozitiva intre timpul petrecut meditand si adancirea in starea de contemplatie.

Starea de contemplatie poate fi privita atat ca trasatura, cat si ca stare. Trasatura este reprezentata de diferentele dintre persoane datorate genelor si mediului si este relativ stabila, iar starea este o modificarea biologica si psihologica temporara.
Cu totii am trait experiente aproape de starea de contemplare. Gandeste-te la un moment sau o experienta pe care ti-o aduci aminte foarte bine: o plimbare in parc, mersul cu bicicleta, o zi la plaja, o plimbare cu rolele, un loc exotic pe care l-ai vizitat, etc. Sunt experiente in care, cel mai probabil, erai prezent in fiecare miscare, cand nu erai pierdut in gandurile tale si pe durata experientei gandurile despre grijile si problemele cotidiene au disparut.

In momentul in care o persoana intra in starea de contemplatie, in organismul sau apar anumite schimbari. Una dintre schimbari implica sistemul imunitar, care se intareste prin inmultirea numarului de celule care lupta cu infectia. Activitatea cerebrala se schimba in starea de contemplatie catre patternuri, care corespund starii de calm si de atentie focusata. La persoanele care mediteaza de mult timp, materia cenusie, adica tesutul ce contine neuronii, este mai groasa decat la cei care nu mediteaza. Pe langa schimbarea starii de sanatate, meditatia are un impact benefic si in luarea deciziilor, in invatare, la nivelul constientizarii si autocontrolului, al autoreglarii, stimuland creativitatea si compasiunea.
Starea de contemplatie se poate invata ca oricare abilitate, si, practicata constant duce, in timp, la neurogeneza – nasterea de noi neuroni si epigeneza – schimbarea structurii creierului.

Meditatia contemplativa este un instrument care ne permite sa schimbam felul in care experimentam diferite evenimente, sa descoperim mai multe despre noi si felul in care relationam si ne raportam la lumea inconjuratoare.
Nu presupune schimbari majore ale programului sau ale activitatiilor cotidiene, insa va schimba gradul de constientizare cu care le practicam, conducand la o mai buna constientizare a comportamentelor distructive. Meditatia nu ne schimba pe noi, ci ne face mai constienti de experientele traite, ne face sa ne cunoastem mai bine, sa invatam sa ne detasam mai bine de stres, sa fim mai detasati de ganduri, sa intram mai rar pe pilot automat si astfel, ne ofera o oportunitate de schimbare prin aceasta constientizare si detasare.

De multe ori nu suntem prezenti in ceea ce facem, mai ales atunci cand facem activitati zilnice de rutina: dus, gatit, cumparaturi, imbracat, sofat si intram pe pilot automat, ajungand sa nu ne mai bucuram de experientele respective si sa nu le mai apreciem, astfel pierzand o mare parte din viata noastra.