Educatie emotionala – compasiunea

Internshipul din cadrul echipei de Wellbeing a trustului NHS South West and St George’s Mental Health m-a facut sa constientizez si mai mult nevoia de educatie si suport emotional, ca factor decisiv al calitatii vietii noastre. Educatia emotionala este baza reusitelor din orice plan: relational, profesional, de cuplu sau al calitatii relatiei cu noi insine.

Ca urmare a experientei avute privind co-facilitarea diferitelor workshopuri pe teme psihologice si de dezvoltare personala, s-a nascut dorinta de a populariza, prin intermediul unor articole, concepte psihologice, ce le consider un minim necesar in formarea unui instrumentar emotional, ca baza a unei fundatii in educatia emotionala si a cresterii calitatii vietii noastre.

In mod optimist, intr-un viitor nu foarte indepartat, aceste concepte minime de educatie emotionala vor ajunge o materie nelipsita din orice curriculum scolar. In masura in care avem nevoie sa invatam sa dobandim abilitati si concepte tehnice, avem nevoie sa invatam sa constientizam si sa ne gestionam si viata emotionala. Cu cat aceste idei sunt mai des intalnite si propagate, cu atat va creste gradul nostru de constientizare fata de importanta lor.

Un prim pas in tematica educatiei emotionale ar fi subiectul ingrijirii emotionale de sine, cunoscutul concept de self-care. E greu sa avem disponibilitate in relationarea in mod pozitiv cu ceilalti, atunci cand in mod consistent ne punem propriile nevoi pe ultimul loc. Asteptarea de a ne comporta asa cum ne dorim, in rolul de parinte sau partner -  echilibrati, disponibili, calmi – este nerealista daca in planul relatiei cu noi insine resimim multe frustrari sau lipsuri. Fara indoiala ca relatiile pozitive cu ceilalti ne cresc bunastarea personala si ne ajuta chiar si in relatia cu noi insine. Cu toate astea e necesar sa invatam sa ne acordam primul ajutor in materie de prioritizare si suport emotional, sa invatam sa avem grija de noi insine.

Fara indoiala ingredientul principal pentru starea noastra emotionala de bine este compasiunearespectiv autocompasiunea, in relatia cu noi insine.

Compasiune inseamna “a suferi impreuna”. Este acel sentiment ce apare cand ne confruntam cu suferinta unei alte persoane si ne simtim motivati sa facem ceva sa ii usuram din acea suferinta. Compasiunea implica constientizarea si recunoasterea suferintei, un sentiment de preocupare, grija si conexiune catre persoana in suferinta, dar si dorinta de a diminua sau transforma suferinta si motivatia de a reactiona.

Dezvoltarea emotiilor sociale, precum cea a compasiunii, este cruciala atat pentru succesul interactiuniilor sociale, cat si pentru mentinerea sanatatii mentale si fizice, mai ales in momentele in care ne confruntam cu evenimente stresante.

Autocompasiunea presupune sa ne comportam cu noi insine le fel cum ne comportam cu cel mai drag prieten atunci cand are o perioada dificila, cand simte ca esueaza sau ii displace ceva profund. Cuvinte precum grija, caldura, intelegere, toleranta, bunatate, umanitate, sensibilitate si preocupare – nu ar trebui sa ne fie straine in relatie cu noi insine, asa cum nu ne sunt straine nici in relatie cu ceilalti.

De ce autocompasiunea este elementul principal in bunastarea noastra emotionala?

Cercetarile recente arata ca actul de cultivare a autocompasiunii promoveaza o rezilienta emotionala mai mare, generozitate si optimism, mai ales atunci cand ne confruntam cu experiente si evenimente negative. Compasiunea poate fi un aspect puternic al vietii noastre care, atunci cand este indreptat spre noi insine, functioneaza ca un mecanism pentru reducerea stresului si a starilor emotionale proaste. Din fericire, compasiunea este un instinct natural ce poate fi antrenat.

In urmatorul articol vom detalia componentele autocompasiunii si felul in care putem sa aplicam aceste elemente in viata de zi cu zi.

 

The comments are closed.