Educatie emotionala – compasiunea II

Continuand ideea de popularizare a unor concepte de educatie emotionala minima, care sa ne ajute sa ne crestem calitatea vietii – dorinta, care pentru mine a aparut odata cu experienta unui internship intr-o tara in care oamenii sunt mult mai constienti de importanta prioritizarii calitatii vietii emotionale, a cunoasterii si aplicarii tehnicilor de self-care – urmatorul pas este descrierea componentelor conceptului de autocompasiune, prezentat in articolul anterior ca fiind cel mai important ingredient al bunastarii noastre emotionale.

Autocompasiunea implica abordarea esecului, greselilor sau a minusurilor personale intr-un mod complet diferit. Am fost invatati ca autocritica este mecanismul prin care putem sa facem fata esecurilor si sa ne depasim variatele minusuri si defecte. Insa tot noi am descoperit pe propria piele ca  metoda de a fi nemilosi cu noi insine nu functioneaza, ci ne adanceste in temeri si bariere autoimpuse. Generatia noastra a devenit mult mai constienta de efectele devastatoare ale criticii fata de copii, prieteni, parteneri, colegi. In cele din urma, aflati in unul dintre aceste roluri, suntem mult mai atenti la cuvintele alese in scopul transmiterii mesajelor negative sau a lucrurilor care ne nemultumesc. Insa in relatia cu propria persoana, in dialogul intern, cine este cel mai mare critic al nostru? Oare nu chiar noi insine? Si pana la urma cine spune ca trebuie sa fim perfecti?

Contrar unei judecati si critici aspre, autocompasiunea presupune o abordare alternativa, constand in o atitudine blanda si intelegatoare fata de noi atunci cand ne confruntam cu esecuri personale sau emotii dificile. Contrar si intuitei noastre, autocompasiunea, spre deosebire de autocritica, dezvolta o rezilienta si o putere mai mare de a depasi obstacole si ne face mai fericiti.

Kristin Neff este cercetatoarea cea mai des mentionata atunci cand este abordata tema  autocompasiunii. Ea descrie cele trei elemente ale autocampasiunii, astfel:

  1. Self-kindness - o atitudine blanda fata de propria persoana. Fii bun si intelegator cu tine, cum cineva ar fi cu un prieten. De retinut faptul ca meritam intrinsec grija si intelegere la fel ca oricine.
  2. Common humanity - umanitatea impartasita. Intelegerea si acceptarea faptului ca nu suntem singurii care comitem greseli, care esuam sau care avem slabiciuni si ca a face greseli este intrinsec uman, o parte normala din viata oricui.
  3. Mindfulness - abilitatea de a fi constient si a trai in prezent – aici si acum. Acest concept implica pe de o parte constientizarea propriilor emotii si sentimente, fara a ne lasa coplesiti de acestea, pe de alta validarea si acceptarea acestor emotii dificile.

Autocompasiunea are o parte Yin, mai calda, de validare, calmare si linistire. Totodata, are si o parte Yang, mai puternica, de protectie a propriilor granitelor, de asigurare a satisfacerii propriilor nevoi si de motivare.

Asa cum o atitudine plina de blandete fata de cineva in suferinta este o dovada de compasiune si gestul unei persoane care se arunca pe linia de metrou ca sa salveze pe cineva este tot o dovada de compasiune. Autocompasiune nu este doar atitudinea de intelegere fata de noi insine, ci si curajul de a spune nu, de a pune limite sau de a cere ceea ce avem nevoie.

Ce nu este autocompasiunea:

  • Autocompasiunea nu este mila. Cand ne plangem de mila, ne lasam coplesiti si imersati in propriile probleme, uitand faptul ca si ceilalti oameni se confrunta cu chestiuni similare. Astfel, ajungem sa ignoram interactiunile cu ceilalti si sa simtim ca noi suntem singurii din lume care suferim. A ne oferi compasiune semnifica exact opusul acestui lucru, si anume acordarea acelui spatiu mental prin care putem constientiza contextul mult mai larg al experientelor umane si situarea lucrurilor intr-o perspectiva mai cuprinzatoare, fara sa ne lasam definiti, la nivel de valoare personala, de ceea ce traim sau de faptul ca suntem singuri in suferinta noastra.
  • Autocompasiunea nu inseamna indulgenta. Multi avem retineri in a fi intelegatori cu noi insine pentru ca ne temem ca am putea ajunge sa ne trecem cu vederea orice actiune negativa. E important sa retinem ca autocompasiunea promoveaza dorinta de a fi fericiti si sanatosi pe termen lung, astfel putand fi o forta motivatoare pentru schimbare si crestere personala. Si in acelasi timp, ne ofera singuranta necesara pentru autoevaluare fara frica sau fara a ne condamna.
  • Autocompasiunea nu este imagine de sine. Imaginea de sine se refera la sentimentul subiectiv de valoare de sine, cat de valorosi suntem si cat de mult ne placem pe noi insine. Imaginea de sine implica si cat de diferiti suntem fata de ceilalti, cat de mult ne evidentiem in comparatie cu ceilalti sau cat de speciali suntem.

In loc sa ne ignoram emotiile negative si sa strangem din dinti, putem sa ne intrebam: “Cum pot sa ma ajut si sa ma linistesc in acest moment?” Autocompasiunea, din fericire, se poate invata. Primul pas este sa constientizezi cum reactionezi in fata esecurilor si sa alegi cele trei elemente ale autocompasiunii in locul autocriticii.

Astfel, autocompasiunea ne poate ajuta sa depasim experientele pline de rusine, de nesiguranta sau confuzie si sa produca o mai mare acceptare de sine. Avand o perspectiva clara si stabila, putem invata sa relationam cu noi insine cu blandete si incurajare, devenind mai fericiti si mai rezilienti. Un moment de autocompasiune ne poate schimba intreaga zi. Un sir de astfel de momente, ne poate schimba intreaga viata.

 

The comments are closed.