Cum sa-ti ceri scuze intr-un mod eficient

Unul dintre cele mai eficiente mijloace de a rezolva conflictele interpersonale presupune sa inveti sa-ti ceri scuze eficient, pentru a putea avea relatii mai bune cu ceilalti.

Aaron Lazare, un cunoscut profesor de la Universitatea Medicala Massachusetts, arata ca scuzele, in cazul persoanei ofensate in urma conflictului, intensifica emotiile pozitive si le diminueaza pe cele negative.

Ca scuzele adresate sa fie eficiente si sa aiba un impact pozitiv asupra relatiei este necesara prezenta catorva conditii cheie.

Primul element se refera la prezenta remuscarilor; este necesar ca o scuza sa contina cainta si regret fata de ceea ce s-a intamplat si a generat emotii negative celeilate persoanei. Aceasta remuscare poate sa ia forma vinovatiei sau umilintei.

De asemenea, o scuza trebuie sa contina asumarea si recunoasterea ofensei, implicit a responsabilitatii pentru evenimentele petrecute. E nevoie ca persoana care isi cere scuze sa fie empatica, pentru a-i putea transimite persoanei ranite ca intelege ceea ce simte si este constienta de emotiile generate de fapta sa.

Astfel, ca o scuza sa isi atinga scopul si sa conduca la iertare si impacare, trebuie sa contina patru elemente.

  1. O asumare si recunoastere clara a greselii petrecute; a aceptarii responsabilitatii pentru ofensa;
  2. O explicatie justificatoare din care sa reiasa ca ofensa nu a fost intentionata si nu trebuie luata personal, implicand si reasigurarea ca nu se va repeta;
  3. Exprimarea remuscarilor, rusinii si umilintei traite, ce presupun validarea suferintei provocate;
  4. Recompensarea pentru cele petrecute printr-o modalitate concreta sau simbolica.

 

Prima partea, cea a recunoasterii si asumarii responsabilitatii pentru cele petrecute, este cea mai des evitata, pentru ca o asumare eficienta trebuie sa prezinte clar cine este vinovatul si cine este victima, ceea ce e dificil.

Si cea de-a doua parte, reprezentata de explicatiile oferite fata de ceea ce s-a intamplat, este importanta pentru ca din aceste explicatii trebuie sa reiasa ca greseala nu a fost intentionata si ca nu trebuie luata personal, iar ca ceea ce s-a intamplat nu se va repeta pe viitor.

Remuscarea, rusinea si umilinta sunt alte componente importante ale unor scuze eficiente, ele aratand ca agresorul intelege emotiile persoanei aflate in suferinta si reprezinta dovada ca nu se va repeta pe viitor, invatand din experienta traita.

Ultima parte, a repararii relatiei, are ca scop recompensarea printr-un mod simbolic sau concret fata de greseala. Cand greseala implica distrugerea unor obiecte reale repararea presupune refacerea sau inlocuirea obiectelor, iar cand pagubele sunt simbolice sau ireversibile, precum insultele, umilintele sau accidentarile, repararea se face prin intermediul cadourilor, al schimbului financiar sau al pedepselor.

Ca sa poata genera iertare si, implicit, impacare, scuzele oferite trebuie sa tinteasca sapte nevoi psihologice ale persoanei ranite.

Primul factor psihologic este recuperarea demnitatii persoanei ofensate, care este necesara, in special, atunci cand incidentul a implicat jignirea sau umilirea victimei. Urmatoarea nevoie psihologica este cea a confirmarii valorilor impartasite de ambele persoane, completate de recunoastrea faptului ca ceea ce s-a petrecut a fost gresit si a implicat incalcarea acestor valori. Al treilea factor este nevoia persoanei ranite ca vina pentru cele petrecute sa fie recunoscuta de agresor, mai ales in situatii de abuz, in care victimele se culpabilizeaza.

Reasigurarea ca cele petrecute nu se vor repeta este un alt factor psihologic al victimelor, la fel ca si nevoia de dreptate, prin care agresorul sa primeasca o pedeapsa pentru greselile comise si factorul recompensarii, prin care persoana ofensata primeste o compensatie pentru suferinta pricinuita.

Ultimul factor necesar reconstruirii relatiei este cel al dialogului, oportunitate prin care persoana ofensata poate sa-si comunice suferinta si emotiile agresorului.

Exista si situatii in care iertarea este folositoare fara a astepta scuze, precum in situatiile in care agresorul a murit sau in cazul in care nu arata niciun regret pentru cele petrecute, iar in aceasta ultima situatie impacarea ar fi un gest prostesc si autodistrugator pentru victima.

Sumarizand, ca scuzele sa fie eficiente, trebuie satisfacuta cel putin una dintre cele sapte nevoi psihologice ale victimelor, care sunt:

  1. Recuperarea demnitatii victimei;
  2. Recunoasterea valorilor comune si a faptului ca cele petrecute reprezinta ceva gresit;
  3. Confirmarea faptului ca victima nu este vinovata pentru ceea ce s-a intamplat;
  4. Asigurarea ca nu se va mai repeta;
  5. Acte de justitie prin aplicarea de pedepse;
  6. Recompensarea prin diferite metode;
  7. Dialogul cu agresorul prin care victima sa aiba oportunitatea sa-si exprime durerea si emotiile.

The comments are closed.