Cum sa fii mai fericit

Exista foarte multe carti despre fericire, pline de modalitati si sugestii care sustin ca te pot invata sa fii fericit. Din pacate insa, multe dintre cartile scrise pe aceasta tema, nu se bazeaza pe nicio cercetare si nu au ca punct de plecare niciun studiu riguros. Astfel, cel mai probabil, sfaturile si solutiile oferite de acestea nu au niciun efect, in cel mai bun caz.
Din fericire, exista oameni care au fost si sunt preocupati de studiul fericirii si care au incercat sa priveasca fericirea dintr-o perspectiva stiintifica. Unul dintre acesti oameni este Martin Seligman, cel care a pus bazele psihologiei pozitive si este autorul cartii “Fericirea autentica”.
Martin Seligman abordeaza dintr-o perspectiva noua acest domeniu al fericirii, al starii de bine. Psihologia in evolutia sa a fost preocupata de aparitia bolilor mentale si a problemelor, implicit a gestionarii si estomparii lor. Insa, psihologia pozitiva nu se axeaza pe probleme si pe ceea ce nu functioneaza. Ea ia in considerare faptul ca oamenii isi doresc mai mult decat simpla corectare a slabiciunilor lor, ca isi doresc sa se simta din ce in ce mai bine si nu doar sa aline starea de rau, pentru a fi mai putin nefericiti. Psihologia pozitiva este interesata de emotiile pozitive si de trasaturile pozitive, calitatile individuale care le determina. Nu este interesata sa vindece raul, ci sa-i ajute pe oameni sa-si identifice calitatile si virtutile, pentru ca prin descoperirea, folosirea si consolidarea lor putem accede la emotiile pozitive. Martin Seligman ne sugereaza sa nu investim prea mult efort in corectarea slabiciunilor noastre si ne recomanda sa ne descoperim si consolidam calitatile personale, pentru a avea un succes mai mare in viata si sa experimentam cea mai profunda satisfactie emotionala.
Se pare ca fericirea are o ecuatie: F=T+C+V

F – reprezinta fericirea de durata, diferita de fericirea de moment;
T – reprezinta intervalul diferentelor genetice – da, ne nastem diferiti din acest punct de vedere;
C – circumstantele vietii noastre;
V – factorii ce se afla sub controlul nostrum voluntar;

Sa le analizam pe rand. T- tendintele genetice. Ne nastem cu un interval prestabilit al emotiilor pozitive, pe care il mostenim genetic. Fericirea fiecaruia se incadreaza intr-un anumit interval, iar scopul este acela de a invata sa ne intensificam emotiile pozitive pana la limita superioara a intervalului nostru de fericire. In calea acestui demers, mai intalnim si un alt obstacol, si trebuie sa fim atenti la rutina hedonista, cea care ne pacaleste in a ne adapta rapid si inevitabil la lucrurile bune.
A doua categorie, C- circumstantele vietii noastre, desi nu este la fel ca si prima inaccesibila, este costisitoare in ceea ce priveste schimbarile. In aceasta categorie se pot include banii (studiile arata ca dupa un nivel fundamental de siguranta, sporirea bogatiei are efecte neglijabile asupra fericirii – informatie ce ar fi bine sa nu fie neglijata de cei care isi doresc mai multi bani ca sa fie fericiti). Urmatorul factor este casatoria sau prezenta unei relatii amoroase, amandoua se afla in stransa legatura cu fericirea. Viata sociala bogata si implinita si ea coreleaza pozitiv cu fericirea. Tot in aceasta categorie sunt mentionate: emotiile negative, varsta – cu cat inaintam in varsta, atat emotiile pozitive, cat si cele negative isi pierd din intensitate, sanatatea si religia – oamenii credinciosi sunt oarecum mai fericiti, credinta inducand speranta de viata si oferind un sens vietii.
Din formula fericirii de durata, a mai ramas variabila V. Ea reprezinta factorii aflati sub controlul nostru. Avand in vedere ca pe ceilalti factori nu ii putem controla (factorul T) sau ii putem controla doar intr-o mica masura (factorul C), acest factor V este cel mai important pentru a invata sa ajungem la varful nostru de fericire.

In aceasta categorie sunt incluse atitudinile noastre, felul in care ne raportam la prezent, trecut si viitor. Care sunt atitudinile care nasc emotiile pozitive?
Studiile legate de trecutul nostru personal si felul in care acesta ne afecteaza in prezent, contrazic ideile adanc inradacinate in informatiile mediatizate. Studiile arata ca evenimentele din trecut, din copilarie exercita foarte putina influenta asupra vietii noastre adulte. Un alt mit contrazis de studii este acela ca o emotie neexprimata, neexteriorizata va iesi la iveala oricum intr-un alt moment, poate chiar sub forma unui simptom.
Atitudinile prezente pe care le putem alege in legatura cu evenimentele din trecutul nostru pentru a trai emotii pozitive sunt: recunostinta, iertarea si actul uitarii. Gandurile negative legate de trecut blocheaza sentimentele de multumire si satisfactie. Astfel, cheia fata de trecut este sa ne schimbam gandurile iertand, suprimand amintirile neplacute si identificand lucrurile pentru care suntem recunoscatori. Iarta, uita si fii recunoscator!

Urmatoarea perspectiva, cea a viitorului, poate naste emotii pozitive in prezent prin: optimism si speranta. Oamenii optimisti au tendinta sa-si interpreteze necazurile ca fiind trecatoare, controlabile si limitate la o anumita situatie. Pesimistii  percep cauzele ca fiind permanente si omniprezente. Persoanele optimiste isi explica evenimentele placute referindu-se la cauze permanente precum trasaturile si aptitudinile.Cei care consideră că evenimentele plăcute au cauze permanente vor depune mai mult efort data viitoare. Persoanele care considera ca evenimentele placute au doar cauze temporare, pot renunta chiar si atunci cand reusesc, avand credinta ca a fost doar o intamplare. P. s. Am o veste buna! Optimismul se poate invata, nu e cazul sa fii pesimist/a!
Speranta se naste descoperind cauzele permanente si generale ale evenimentelor placute si pe cele temporare si particulare pentru neajunsuri.
Fericirea la timpul prezent se poate obtine prin placeri si recompense morale. Placerile sunt de scurta durata si de obicei, nu implica gandirea. Recompensele morale dureaza mai mult decat placerile si presupun gandire si efort, de ex: alpinismul, cititul unei carti bune, dansul, sahul, sporturile, etc.
Sunt anumite activitati pe care atunci cand le realizam suntem absorbiti total si intram in asa numita “stare de flux”, pe care o descriam intr-un alt articol. Pentru a ajunge sa traim aceasta stare de flux, activitatile pe care le facem trebuie să fie provocatoare, să ne solicite aptitudinile personale și concentrarea. Ele ne ofera un obiectiv clar,  ne implica total, dar fara a face efort,  constiinta de sine dispare si timpul se opreste.
Asadar, cheia este sa ne identificam acele trasaturi pozitive, calitati pe care le posedam si sa gasim activitatile ce le necesita si in care le putem folosi pentru a ajunge la starea de fericire, de bine.
Psihologia pozitiva a incercat sa grupeze si sa clasifice multitudinea de calitati si a ales 24 de trasaturi pozitive care sunt apreciate in aproape toate culturile, sunt apreciate pentru ele insele si nu ca mijloc pentru atingerea altor scopuri. Citeste-le cu atentie si identifica pe cele care crezi ca te caracterizeaza cel mai bine!

  1. Curiozitatea/ interesul fata de lume;
  2. Placerea de a invata;
  3. Discernamantul/ gandirea critica/ lipsa de prejudecati;
  4. Inventivitatea/ originalitatea/ inteligenta practica/ capacitatea de a te descurca ;
  5. Inteligenta sociala/ inteligenta personala/ inteleigenta emotionala;
  6. Simtul perspectivei;
  7. Vitejia si bravura;
  8. Perseverenta/ harnicia/ sarguinta;
  9. Integritatea/ sinceritatea/ onestitatea;
  10. Bunatatea si generozitatea;
  11. Capacitatea de a iubi si de a te lasa iubit;
  12. Responsabilitatea cetateneasca/ simtul datoriei/ lucurl in echipa/ loialitatea;
  13. Impartialitatea si echitatea;
  14. Spiritul de conducere;
  15. Autocontrolul;
  16. Prudenta/ atitudinea rezervata/ spiritul preventiv;
  17. Umilinta si modestia;
  18. Aprecierea frumusetii si a calitatii;
  19. Gratitudinea;
  20. Speranta/ optimisul/ dorinta de planificare a viitorului;
  21. Spiritualitatea/ simtul scopului/ credinta/ religiozitatea;
  22. Iertarea si mila;
  23. Veselia si simtul umorului;
  24. Verva/ pasiunea/ entuziasmul.

Alege trasaturile care crezi ca te caracterizeaza cel mai bine, pe care le consideri autentice. Cu cat le vei folosi mai des, le vei exercita zilnic la munca, in dragoste, in relatiile cu ceilalti, cu atat te vei simti mai fericit.
Tot aceste calitati te pot ajuta sa-ti gasesti vocatia. Daca munca ta presupune folosirea calitatilor tale personale, atunci cu siguranta iti vei gasi satisfacator locul de munca, iti vei face cu placere munca si o vei face foarte bine.
La capitolul dragoste, poti sa fii mai fericit avand grija de relatiile tale prin evitarea: exprimarii cu duritate a diferentelor de opinie, exprimarii prin critica a nemultumirilor, manifestarii dispretului, defensivitatii bruste, refuzului de a fi cooperant/a.
Cand alegem sa ne folosim calitatile caracteristice in serviciul unor scopuri nobile, ce depasesc propria persoana, reusim sa dam un sens vietii noastre, sporind calitatea ei si sentimentul de fericire autentica.
Fericirea autentica poate fi descoperita prin trairea optima a prezentului, trecutului si viitorului, prin descoperirea calitatilor caracteristice si folosirea lor in permanenta.

Martin Seligman – Fericirea autentica, editura Humanitas, 2007

The comments are closed.